Complicatii
Capitolul 7:Piciorul
PRIMA PARTE (Din perspective lui Edward)
Stateam in fata usii asteptand.Am auzit cateva tropaituri pe parchet si apoi o cazatura.M-am speriat si am inceput sa ciocan inca o data.Ea incerca ceva dar nu reusi,apoi striga:
-Da?
-Bella sunt Edward...apoi o cazatura puternica se auzi pe podea.Esme era chiar langa mine .Se uita fara nicio expresie...
-Bella...sunt Esme...esti bine?Ai nevoie de ajutor?
In vocea ei se putea citi ingrijorarea ei.
-Sunt bine....striga Bella din partea cealalta a usii
-Putem intra?
-Sigur Esme...raspunse ea putin ezitand.
Cand am intrat am vazut-o...era intinsa pe jos si se chinuia sa se ridice.Avea piciorul in ghips si nu se putea misca.Esme si mai ingrijorata sa dus langa ea si a incercats a o ridice.Eu am urmat-o si am pus-o pe pat.Esme se mai calma si se uita la piciorul ei si il examina
-Nu trebuia sa te dai jos din pat...
-Pot merge Esme doar ca m-am impiedicat de iPod-ul lui Jasper...
-Ce cauta in camera ta?am intrebat eu cu ochii mari si lasand capul in jos.Se facu rodie in obraji dupa care isi ridica privirea spre iPod.
-Pai.....defapt eu am fost in camera lui aseara...eram putin nelinistita...si aveam nevoie de ceva care sa ma relaxeze asa ca i l-am imprumutat.
Ridica privirea spre Esme.Ea avea o fata dulce dar se citea in ochii ei durerea pe care o avea
-Ipod-ul tau unde este?
Bella ezita prima data dupa care raspunse incet,foarte incet...daca eram uman puteam sa-mi pun si un apar special si tot nu auzeam prea bine.Esme dadu din cap aprobator si iesi din camera,dar nu inainte de a ma privi inca o data.Dupa ce inchise usa Bella ridica usor privirea spre mine citindui-se in ochi mirarea si multe semne de intrebari.M-am gandit sa sparg gheata care ne incomoda
-Cum te simti?
-Ma cam doare...si stramba din nas,iar o cuta micutza ii aparu intre sprancene.Vroiam sa ma intind si sa o ating ca sa dispara.Cu greu m-am stapanit sa nu ma duc la ea sa o iau in brate si sa imi cer mii de scuze ca nu am avut grija de ea...si ca am lipsit de la biologie.Aveam atatea regrete...si stiam ca nu trebuia sa lipsesc de la biologie am avut o premsimtire...dar Alice?Alice nu a vazut ?De ce nu mi-a spus?Sau macar sa se fi dus dupa ea...De ce...?
O multime de intrebari aveam...dar niciun raspuns...
Bella se uita in ochii mei,iar eu in ai ei.Vedeam in ei doata durerea si ingrijorarea dar cel mai mult...mirarea....Am stat un timp lung pana sa-mi dau seama ca ar trebui sa ma mai misc,altfel o sa creada ca sunt o statuie fara vlaga.Piciorul ei statea langa pat neputandu-l misca.M-am apropriat usor de ea si m-am lasat intr-un genunchi.Am luat piciorul ranit si am inceput sa-l studiez.Nu avea ghips cum credeam,avea doar niste fasa iar la incheietura era putin cam strans.Era umflata,se putea vedea si simti.A tresarit la atingerea mea.Probabil a simtit ca am mana rece.Cu un oftat m-am ridicat in picioare si apoi am inchis ochii uitandu-ma inca o data la secventele din ora de biologie.M-am crispat.
-Ce s-a intamplat la ora de biologia?Bella te rog spune-mi adevarul da?
Vocea mea era aproape sparta de durere.
-Pai...Umm...Pai...Aa..Mike se pare ca...a scapat o broasca si ...a cazut pe banca mea...si m-am speriat....si am cazut.....
Vocea ei era ragusita si obosita.
-Da??Ce ti-a spus doctorul?
-Pai...
Telefonul incepu sa sune.Era Alice.Vroiam sa-i inchid dar nu puteam...
-Scuza-ma Bella...Da Alice!!!
-Edward!!!Nu uita sa vi sa ne iei de la scoala...iesim in 20 de minute...sa nu intarzii pentru ca vreau sa ma duc la cumparaturi apoi la Bella...asa ca...misca-ti Volvo-ul mai repde la scoala...pa pa!
-Ok ALICE!Calmeaza-te!O sa vin!Pa!
Am inchis telefonul dupa care mi-am intors privirea spre Bella.
-Ce face?intreb panicat.Trebuie sa stai jos,tu nu vezi ca nu poti merge?
-Trebuie sa ma duc pana jos sa mananc...
-Stai aici ma duc eu dupa mancare.Tu doar stai jos pe pat bine?
-Bine...
Esme pregatea o farfurie in timp ce coboram.Cand am ajuns la ea,imi dadu farfuria fara sa se uite la mine.Am urcat scarile cu incetinitorul,stilul omenesc.Am luat masuta de langa pat si am pus-o la picioarele ei.Am dat la o parte lampa si cartea pe care o citea in fiecare seara.
-Trebuie sa plec...am spus incet si suav.Alice am asteapta la scoala....
-Ok.Mersi mult ca ai venit sa ma vizitezi si pentru mancare...
-Cu placere!Apropo,diseara Alice vrea sa treaca pe la time,dupa ce vine de la cumparaturi.
Mi-am afisat un zambet larg pe buze,iar ea facu ochii mari cand auzi de Alice si cumparaturile.Avea o expresie de parca urma sa intre in cel de-al 2-lea razboi mondial.Am chicotit,nu am puteam abtine.
-Vorbim diseara...?
-Sigur!am raspuns victorios ca mai obtinusem o invitatie la ea acasa.
An ranjit strengareste dupa care ea se facu ca trandafirul in obraji.
-Pa Bella!
-Pa Edward!
Am coborat pe scari pana cand am dat nas in nas cu Esme care statea la usa de la intrare.
-Multumesc Edward!
-Nu aveti pentru ce Doamna Ellen...
-Esme.si apoi zambi discret la mine.Te mai asteptam Edward.Pa!
-La revedere!
Motorul Volvo-ului mei torcea ca o pisica.Am dat drumul iar la radio.Cand am ajuna la scoala Alice cu Emmet,Jasper si Rosalie ieseau din sala de sport.Dupa ce Alice urca in masina imi ordona:
-Jasper trebuie sa ajunga acasa...
-Buna Jasper!
-Buna Edward!Ce face surioara mea?
-Nu prea bine...ar trebui sa ai mare grija de ea...
-O sa am ..promit...pe cuvand de fratior.
Cu totii eram veseli si bine-dispusi
L-am lasat mai intai pe Jasper apoi Alice a spus ca vrea sa-si ia Porcheul galben.
-Edward!Se pare ca o sa ne amanam planurile pentru azi...
-Ce?De ce?
- A intervenit ceva...se pare ca familia Denali au nevoie de mine si trebuie sa ma duc la ei.Voi pleca in seara asta.O sa o sun pe Bella sa o anunt ca nu mai ajungem diseara.Eu am plecat, pa Edy!
-Pa Alicely!
Am ras amandoi la poreclele idioate pe care le spusesem.
Trecuse o saptamana de cand nu mai stateam cu Bella,pentru ca ea era acasa idihnandu-se.Mai avea 1 zi de stat acasa apoi putea pleca oriunde ar vrea.
TZZZRRRR!!!!Tzzzzzrrrr!!!!!Tzzzzrrrr!!!!
Telefonul meu suna in buzunar ca nebunul...banuiam ca este Alice asa ca hotarasem ca sa nu ami raspund.Suna,suna,suna si iar suna.Am raspuns nervos fara sa ma mai uit la numar.
-Da??intreb ca un nebun
-Esti bine Edward?ma intreba Bella speriata de vocea mea.
Intr-o saptamana devenisem foarte apropriati si ne intelegeam foarte bine.Eram cei mai buni prieteni.
-Sunt bine Bella.S-a intamplat ceva?intreb eu cu vocea mieroasa.
-Pai da...sti...azi eu trebuie sa plec pana in La Push cu unchiul meu...la pescuit...
Am devenit rigid si am mi-am inclestat maxilarele.
-Vrei sa vi si tu?
As fi vrut...dar nu puteam...era un loc interzis vampirilor....
-Imi pare rau Bella dar azi nu pot...trebuie sa ma duc sa ...o iau pe Alice de la aeroport...
-A,ok nicio problema.Mai vorbim.Pa Edward!
-Pa Bella!
Am inchis telefonul suparat si am apasat pedala de acceleratie pana la podea.In 3 minute eram acasa.Carlise era la spital,iar Emmet se pare ca era la Rosalie,deci eram singur.
M-am dus in living si apoi am urcat in camera mea.Cu pasi de balerina m-am pus usor pe taburetul de la pian si am inceput sa cant.Cantam melodia preferata a lui Alice...apoi am cantat melodia mea preferata,apoi mai multe melodii care imi trecea prin minte...
Dupa ore intregi de cantat la pian am deschis si ochii si am privit pe geam.Era seara si mi-am adus aminte ca nu mai vanasem de aproape 2 saptamani.Acum ma puteam duce,maine nu aveam scoala,era sambata.Am deschis fereastra si m-am infundat in inima padurii...
PARTEA A DOUA (Din perspectiva Bellei)
........
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu